Scrisoare către mine

Mă gândeam zilele trecute la cum eram acum mulți ani, la ce am fost și ce am ajuns.

Mă gândeam ce aș scrie și cum aș scrie dacă eu, cea din prezent, ar putea să fie alături de acea „eu” aflată la început de drum, adolescentă fiind? Pentru că am făcut multe greșeli, deși am primit sfaturi bune. A trebuit să mă lovesc eu „cu capul de pereți” ca să învăț ceva din anumite situații, dar nu îmi pare rău de asta (sau cel puțin nu îmi mai pare).

Și cu toate astea mi-aș scrie o scrisoare. Pe o hârtie frumoasă, ușor aspră, cu un stilou negru cu peniță aurie. I-aș dedica timp, cel mai probabil aș scrie-o noaptea, târziu. Și ar suna cam așa:

„Cezi,

Stai comfortabil? Fiindcă asta va fi una din cele mai ciudate, bizare și oarecum deplasate scrisori pe care le vei primi vreodată. E o scrisoare adresată ție, persoanei care ești tu în momentul acesta. E o scrisoare despre tine, pentru tine. Cert e că noi două nu ne cunoaștem, vor trece încă mulți ani de-acum până o vom face, însă vreau ca în momentul întâlnirii noastre să fim amândouă pregătite, iar pentru asta am să îți spun ceva ce nimeni altcineva nu știe. Știu că te-am făcut curioasă. Știu asta, pentru că te cunosc mai bine decât oricine…

Tu acum începi să îți trăiești viața cu adevărat, acum începi să ai curajul să faci lucruri singură. Acum începi să te descoperi. Când eram de vârsta ta, mi-aș fi dorit să fie cineva să îmi spună ceea ce îți voi spune eu în cuprinsul acestei scrisori. M-ar fi ajutat mult, în anumite momente…

Îți spun că nu va fi ușor drumul pe care ai pornit. Vei avea parte de multe momente în care vei vrea să renunți, vor fi momente în care te vei simți mizerabil, neputincioasă, bună de nimic. Vor fi momente în care îți vei simți sufletul atât de greu și inima atât de sfărmată, încât vei fi deveni aproape violentă pentru a scăpa de senzație. Nu-ți fie teamă. Vor trece. Ai să vezi că toate trec! Problema e că vor trece și cele rele, și cele bune. Depinde doar de tine cum vei trece peste.

Ești mai puternică decât crezi și poți face atât de multe lucruri…trebuie doar să vrei. Știu că te descurajezi repede și știu că eziți mult înainte de a lua o decizie, dar ține minte că de multe ori se întâmplă să ai doar o șansă, atât. Dacă nu profiți de ea, trece. Iar dacă nu încerci, nu ai de unde să știi ce se va întâmpla. O să fie o mulțime de situații în care vei încerca și vei da greș. Foarte bine, acelea vor fi lecții și te vei lovi de ele până când le vei învăța. Nu vei realiza asta pe moment, însă când o vei face îți va fi părut rău că nu s-a întâmplat mai devreme. Nu pot să schimb eșecurile de care te vei lovi, pot doar să îți spun că va fi bine. Ai încredere în mine.

Știu că nu ești foarte sigură pe tine, dar nu te mai compara cu alții, cel puțin nu când vine vorba de felul fiecăruia de a fi. Nu putem fi toți la fel. O să îți dai și tu singură seama de asta. Dar pentru că, totuși, nu o să te  poți abține să nu te compari, e prea adânc înrădăcinat asta în tine, schimbă un pic tactica – compară rezultate și performanțe, fiindcă doar așa vei putea excela și vei putea da tot ce e mai bun din tine.

Chiar dacă pare un clișeu, fiindcă aproape „pe toate gardurile” o să dai de asta, lucrurile (frumoase) mărunte chiar fac diferența. O încurajare, un gest de afecțiune, o îmbrățișare, o vorbă bună…un gest altruist făcut pentru cineva, o atenție mică și dulce, un mesaj de „bună dimineața, sper să ai azi o zi bună”… mărunțișuri din astea, care aparent sunt nesemnificative. Și încă ceva: bucură-te de lucrurile simple. Crede-mă, de multe ori acestea vor conta mai mult decât orice altceva. Bucură-te și de ceea ce ai acum, în acest moment! Lucrurile materiale sunt extrem de efemere, se pot pierde într-o clipă (și vei păți și asta…), așa că niciodată, dar niciodată să nu te atașezi de ele! Se vor putea înlocui! Vor conta mai mult relațiile tale cu cei din jurul tău.

Fii foarte atentă, însă, la ce îți voi spune acum, fiindcă dacă nu o vei face, vei avea extrem de mult de suferit. Vei cunoaște enorm de multe persoane. Unele vor fi mai bune, altele mai puțin bune. De unele te vei atașa, la altele vei ține foarte mult, iar pe unele le vei și iubi. Însă vei ajunge la un moment dat în situația în care acele relații sau persoane vor fi toxice pentru tine, te vor trage în jos, te vor ține pe loc și te vor face să suferi. Va fi extrem, extrem de greu, dar trebuie să ai curajul să spui „Stop!” și să încetezi legăturile cu ele. Te vor seca de energie și viață altfel. Și orice ar fi, nu te lăsa șantajată emoțional. Îți cunosc sufletul și știu cum e, dar nu îi lăsa să profite de asta. Fii tranșantă și fii drastică. Va fi mult mai bine așa.

Nu are rost să îți spun să ții pentru tine viața ta personală. Are, însă, rost să îți spun astea: pentru numele Domnului, fă prostii! Fă lucruri stupide, fă lucruri sărite de pe fix, fii țăcănită în anumite momente. Distrează-te și fii spontană! Ai încredere în tine, depășește-ți limita întotdeauna și niciodată să nu regreți nimic din tot ce ai făcut (poate dacă nu ai făcut suficiente prostii).

În loc de încheiere: te cunosc prea bine încât știu că o să fii atât de încăpățânată uneori și o să vrei să faci lucrurile doar în felul tău. Nu o să asculți de nimeni, uneori și din cauza orgoliului tău. Însă orice ar fi, rămâi mereu sinceră și corectă, cu tine în primul rând, și cu cei din jur apoi. Și  nu îți pierde niciodată entuziasmul! O să fie mulți ce vor vedea în tine doar un copil, fiindcă te vei comporta ca unul de foarte multe ori – vei râde mult (oh, și cât de mult) și te vei alinta. Vei spune și prostii, lucruri fără sens, sau vei pune întrebări ce îi vor face pe „oamenii mari” să ridice doar din sprâncene. Să nu îți pese. Nu-i lăsa să îți fure asta. Și să nu îți pese de ce gândesc cei din jurul tău.

Țintește mereu sus. Fii alături de cei din jurul tău atunci când au nevoie de tine, chiar dacă tu nu vei primi mereu ajutor sau nu îți va spune nimeni o vorbă bună. Fă lucrurile în felul tău, așa cum o să vrei. Și iubește!

Atât.

5 thoughts on “Scrisoare către mine

  1. Doina Palade

    Atat de adevarate si intalnite in realitatea de zi cu zi sunt afirmatiile tale! Toate momentele prin care ai trecut au fost necesare pentru ca TU sa devii ceea ce esti azi, constienta de tine si de cei din jurul tau. Asadar, daca ne regretam trecutul, ne regretam si prezentul si viitorul nostru, ne regretam pe noi si ceea ce suntem. Iar eu, spre exemplu, nu ma regret ca exist asa cum sunt acum. Si da, si eu cred in micile gesturi facute atunci cand e momentul! Imi bucura inima, ziua, viata. Dar nu prea am dat nas in nas cu ele decat extrem de rar si uneori mi-au parut false si gratuite…

    1. Cezara Post author

      Micile gesturi sunt atât de rare fiindcă suntem obișnuiți să tot primim lucruri, dar nu și să dăm ceva înapoi. Și de multe ori când o facem, suntem stângaci. Avem încă mult de învățat cum să fim mai altruiști…

      1. Doina Palade

        Problema e ca multi nu par sa aprecieze chestii minore, ci se asteapta la unele grandioase…care de cele mai multe ori nu se intampla!

Leave a Reply to CezaraCancel reply