Despre curățenie
Deunăzi m-am apucat de făcut curățenie în cameră și bibliotecă, inclusiv în dulapul cu haine. Curățenie în sensul de sortare, triere, aranjare și realocare de spațiu. Trebuie o anumită stare de spirit pentru asta, trebuie să fii într-o anumită dispoziție psihică, fiindcă e greu. Casa și camera nu sunt un depozit de vechituri. Ani întregi am fost ca o veveriță ce se pregătește pentru iarnă, am strâns o grămadă de lucruri pe care am sfârșit în a le depozita mai întâi pe mobilier, îndesate care pe unde, apoi în diverse cutii și bibliorafturi care au sfârșit prin a fi dosite în toate cotloanele posibile, rezultatul fiind o aglomerare inutilă într-un spațiu restrâns. La capitolul haine, am tot ținut diverse piese de îmbrăcăminte în ideea că “lasă că le-oi mai purta eu la un moment dat”. M-am tot ghidat după principiul că mai bine să țin toate obiectele și lucrurile, căci poate îmi vor folosi cândva. Dar nu mai. Gata!
“Hi! How are ya? You got your stuff with you? I’ll bet you do. Guys have stuff in their pockets; women have stuff jn their purses. Of course, some women have pockets, and some guys have purses. That’s okay. There’s all different ways of carryin’ your stuff.Then there’s all the stuff you have in your car. You got stuff in the trunk. Lotta different stuff: spare tire, jack, tools, old blanket, extra pair of sneakers. Just in case you wind up barefoot on the highway some night.And you’ve got other stuff in your car. In the glove box stuff you might need in a hurry: flashlight, map, sunglasses, automatic weapon. You know. Just in case you wind up barefoot on the highway some night.”Excerpt From: George, Carlin. “Brain Droppings.”
- Despre cum chiar nu mai contează
- Socializarea dusă la extrem te face să fii insociabil
Fight Club
I know what you mean. si eu adun o gramada de lucruri tocmai in idea ca poate o sa-mi trebuiasca la un moment dat. nimic mai neadevarat.
cel mai greu renunt la haine, nu stiu de ce. desi observ ca port doar o parte din ele. dar incet incet ma conving sa scap de piesele care nu sunt necesare.
si intr-adevar cand “arunc” lucrurile simt si eu o eliberare si ma gandesc oare de ce nu am facut asta mai devreme :))
Eu am găsit soluția în ce privește hainele: prefer să îmi iau mai puține, dar de calitate. Iar în ce privește sortarea lor am devenit foarte drastică: cu ce nu am umblat deloc în ultimul an – out! 🙂 oricum nu le arunc, propriu-zis, ci le donez, mai bine să se bucure alții de ele.
Să ştii că eram în aceeaşi situaţie până anul trecut în iunie, când trebuia să mă mut. Mi-am dat seama cât sh#$ am strâns în ultimii 8 ani. Lucruri inutile…
Am ajuns să stau într-o cameră mică, unde încăpeau două saltele, plus un scaun, pe care îmi ţineam hainele. And I wad happier than ever 🙂
Să știi că se strâng multe de-a lungul anilor. Și mutatul te face să realizezi, brusc și tranșant, ce-i drept, de ce ai cu adevărat nevoie 🙂